Am adăugat pe site noi informații care pot fi utile pentru activitățile în aer liber, dar și pentru persoanele sensibile la poluare sau la polen: prognoza calității aerului și a concentrației de polen.

Pentru localitățile disponibile pe site puteți vedea prognoza pe ore și pe zile pentru un indice de calitate a aerului de la 1 la 6, precum și evoluția prognozată pentru mai multe tipuri de polen.

Citește mai multe despre prognoza ido pentru polen

Pe scurt

• Sunt utilizate prognoze modelate, nu măsurători locale.
• Indicele nostru de poluare are valori de la 1 (aer curat) la 6 (poluare maximă).
• Sunt analizați PM2.5, PM10, NO₂, O₃ și SO₂.
• Indicele general este determinat de poluantul cu cea mai mare valoare.
• Metodologia noastră se bazează pe noua versiune revizuită în 2024 a Indicelui European al Calității Aerului (EAQI).

Calitatea aerului: ce înseamnă indicele de la 1 la 6?

Indicele nostru folosește o scară simplă, în care valorile mai mari indică o calitate mai slabă a aerului:

• 1 – Bună
• 2 – Acceptabilă
• 3 – Moderată
• 4 – Rea
• 5 – Foarte rea
• 6 – Extrem de rea

Indicele este calculat pentru cinci poluanți atmosferici majori: PM2.5 – particule foarte fine, PM10 – particule grosiere, cu diametrul sub 10 µm, NO₂ – dioxid de azot, O₃ – ozon troposferic și SO₂ – dioxid de sulf.

Pentru fiecare poluant se determină un indice de la 1 la 6, iar indicele general este cea mai mare dintre aceste valori (principiul „celui mai poluant determinant”). De exemplu, dacă patru poluanți au indicele 1, dar unul ajunge la indicele 4, indicele general afișat va fi 4.

Cei 5 poluanți monitorizați: riscuri și efecte asupra sănătății

1. PM2.5 (Particule în suspensie fine – diametru < 2,5 μm)

• De ce este periculos: Au un diametru microscopic (de cca 30 de ori mai mic decât grosimea unui fir de păr). Datorită dimensiunii mici, trec cu ușurință de barierele naturale ale nasului și gâtului, pătrunzând adânc în alveolele pulmonare și chiar direct în fluxul sangvin.
• Surse principale: Traficul rutier (în special motoarele diesel), încălzirea rezidențială (arderea lemnului, cărbunelui sau biomasei), activitățile industriale și incendiile de vegetație.
• Efecte asupra sănătății: Este considerat cel mai nociv poluant pentru sănătatea umană. Provoacă inflamații sistemice, crește riscul de infarct, accident vascular cerebral (AVC), aritmii, declanșează crize severe de astm, accelerează declinul funcției pulmonare și este clasificat drept carcinogen cert (cancer pulmonar).

2. PM10 (Particule în suspensie inhalabile – diametru < 10 μm)

• De ce este periculos: Deși mai mari decât PM2.5, aceste particule sunt încă suficient de mici pentru a fi inhalate adânc în căile respiratorii, unde provoacă iritații, totodată putând transporta substanțe chimice toxice sau metale grele depuse pe suprafața lor.
• Surse principale: Șantierele de construcții, uzura anvelopelor, praful ridicat de pe carosabil, activitățile agricole și praful saharian transportat la distanță.
• Efecte asupra sănătății: Iritații persistente ale ochilor, nasului și gâtului, tuse, strănut, declanșarea sau agravarea bronșitelor, a sinuzitelor și a crizelor de astm. Expunerea prelungită agravează bolile pulmonare obstructive cronice (BPOC).

3. NO₂ (Dioxid de azot)

• De ce este periculos: Este un gaz foarte oxidant și toxic. Contribuie masiv la formarea „smogului urban” și reacționează în atmosferă dând naștere altor poluanți periculoși (particule secundare și ozon).
• Surse principale: Motoarele cu ardere internă (în special mașinile diesel), centralele termice de apartament și termocentralele industriale.
• Efecte asupra sănătății: Inflamează căile respiratorii și reduce semnificativ capacitatea de apărare a plămânilor în fața infecțiilor bacteriene și virale. Copiii expuși cronic la NO₂ dezvoltă o capacitate pulmonară redusă și au o predispoziție crescută la alergii și astm bronșic.

4. O₃ (Ozon troposferic / la nivelul solului)

• De ce este periculos: Spre deosebire de stratul protector de ozon din stratosferă, ozonul de la sol este un poluant secundar agresiv. Nu este emis direct din țevi de eșapament sau coșuri, ci se formează prin reacții chimice complexe între NO₂ și compuși organici volatili (VOC), sub acțiunea directă a radiației solare intense și a căldurii (concentrațiile sunt maxime în după-amiezile de vară).
• Surse: Emisiile din trafic, solvenții chimici în zilele însorite și călduroase.
• Efecte asupra sănătății: Este un oxidant celular puternic. Provoacă senzație de arsură în piept, tuse uscată, dureri la respirație profundă, scăderea capacității de efort a plămânilor și iritații oculare. Este deosebit de periculos pentru persoanele active în aer liber (sportivi, muncitori), copii și astmatici.

5. SO₂ (Dioxid de sulf)

• De ce este periculos: Este un gaz incolor, sufocant. Foarte solubil în apă, reacționează rapid cu umiditatea din aer și din tractul respirator pentru a forma acizi (acid sulfuros/sulfuric), fiind totodată principalul responsabil pentru ploile acide și generarea de aerosoli sulfatați.
• Surse principale: Arderea combustibililor fosili cu conținut ridicat de sulf (cărbune, păcură, petrol brut) în termocentrale, rafinării și industria metalurgică.
• Efecte asupra sănătății: Are un efect iritant aproape instantaneu. Chiar și o expunere de câteva minute la concentrații ridicate poate declanșa bronhoconstricție severă (îngustarea reflexă a căilor aeriene), dificultăți majore de respirație și tuse chinuitoare, persoanele cu astm fiind cele mai vulnerabile.

De unde provin datele?

Prognozele sunt furnizate de CAMS – Copernicus Atmosphere Monitoring Service, serviciul european Copernicus pentru monitorizarea atmosferei.

CAMS utilizează modele matematice complexe pentru a realiza prognoze ale calității aerului în Europa. Datele sunt disponibile la intervale orare și includ concentrațiile prognozate ale principalilor poluanți, precum și ale mai multor tipuri de polen.

Pentru site-ul nostru, datele CAMS sunt preluate automat și sunt extrase pentru punctele de grilă corespunzătoare localităților. Valorile afișate sunt, prin urmare, prognoze modelate și nu măsurători efectuate de o stație de monitorizare din localitatea respectivă.

Din acest motiv, indicele trebuie privit ca o estimare a condițiilor atmosferice prognozate. Valorile reale pot fi diferite de prognoză, în special în cazul unor fenomene locale.

Cum calculăm Indicele de calitate a aerului?

Pentru fiecare oră, concentrațiile prognozate sunt comparate cu pragurile corespunzătoare fiecărui poluant. Fiecărui poluant îi este atribuit un indice de la 1 la 6, iar valoarea cea mai mare devine indicele general al orei.

Metodologia numerică utilizată de programul nostru este aliniată cu noua metodologie revizuită a European Air Quality Index (EAQI) stabilită de Agenția Europeană de Mediu (EEA).

Pragurile orare (µg/m³) utilizate pentru stabilirea nivelului de la 1 la 6 sunt următoarele:

• PM2.5​ (orar): 0–5 (Bun), 6–15 (Acceptabil), 16–50 (Moderat), 51–90 (Rău), 91–140 (Foarte rău), >140 (Extrem de rău)
• PM10​ (orar): 0–15, 16–45, 46–120, 121–195, 196–270, >270
• NO2 (orar): 0–10, 11–25, 26–60, 61–100, 101–150, >150
• O3 (orar): 0–60, 61–100, 101–120, 121–160, 161–180, >180
• SO2 (orar): 0–20, 21–40, 41–125, 126–190, 191–275, >275

Este acesta indicele oficial al calității aerului din România?

Nu. Este importantă această precizare deoarece indicele oficial ICA din România măsoară calitatea aerului direct la stațiile terestre de monitorizare ale Rețelei Naționale.

Deși metodologia românească a fost modificată (trecând și ea la evaluarea orară a particulelor PM2.5 și PM10 prin Ordinul nr. 3311/2025), indicele prezentat pe site-ul nostru este un indice de prognoză modelat, calculat pe baza grilelor revizuite ale Indicelui European (EAQI) folosind datele CAMS. El oferă o estimare a evoluției viitoare a aerului și nu trebuie confundat cu indicele ICA al Agenției Naționale pentru Protecția Mediului, calculat pentru măsurătorile stațiilor de monitorizare a calității aerului.

Cum ajung datele pe site?

Procesul este automat: CAMS → descărcarea prognozei → extragerea datelor pentru localități → calcularea indicilor → generarea datelor pentru site → afișarea.

Datele CAMS sunt furnizate pe o grilă geografică. Pentru fiecare localitate, sistemul nostru selectează punctul de grilă corespunzător poziției localității, după care extrage concentrațiile prognozate.

Pentru prognoza detaliată sunt păstrate valorile orare. Pentru perioade mai lungi, datele sunt grupate în intervale zi/noapte, iar pentru fiecare interval sunt calculate valorile corespunzătoare.

În cazul indicelui de calitate a aerului, atunci când prezentăm un interval mai lung, este calculată valoare medie a indicelui din acel interval.

Sursa datelor:

Copernicus Atmosphere Monitoring Service (CAMS), serviciul european Copernicus pentru monitorizarea atmosferei.

Meteo France, Institutul Național pentru Mediul Industrial și Riscuri (Ineris Franța), Universitatea din Aarhus (Danemarca), Institutul Meteorologic Norvegian (MET Norvegia), Institutul de Cercetare a Energiei și Climei din Jülich, Germania (IEK), Institutul pentru Protecția Mediului – Institutul Național de Cercetare (IEP-NRI Varșovia, Polonia), Institutul Regal de Meteorologie din Țările de Jos (KNMI), Organizația Olandeză pentru Cercetare Științifică Aplicată (TNO), Institutul Suedez de Meteorologie și Hidrologie (SMHI), Institutul Meteorologic Finlandez (FMI), Agenția Națională Italiană pentru Noi Tehnologii, Energie și Dezvoltare Economică Durabilă (ENEA) și Centrul de Supercalcul din Barcelona (BSC) (2022): Prognozele CAMS privind calitatea aerului în Europa, date ENSEMBLE. Serviciul Copernicus de Monitorizare a Atmosferei (CAMS), Depozitul de Date Atmosferice (ADS).

Notă: Indicele și concentrațiile prezentate sunt prognoze și pot diferi de valorile măsurate în teren.