Meteo Romania
Vremea.ido.ro » Știri meteo

Caracterizarea climatologică a iernii 2015-2016

Iarna pe drum

Sezonul rece recent incheiat a fost unul atipic, cu o intreaga luna de iarna (ianuarie) caracterizata prin ger si ninsori abundente, mai ales in jumatatea sudica a tarii, incadrata intre doua luni deosebit de calde si aproape complet lipsite de zapada: decembrie si februarie.

De notat faptul ca majoritatea iernilor calde pe teritoriul tarii noastre au fost calde de la un capat la altul, fara puseuri arctice, sau doar cu ninsori razlete si temporare.

Poate cel mai important eveniment meteo al iernii a fost egalarea recordului national de caldura pe luna februarie, 26,0 grade la Patarlagele, al doilea eveniment ca importanta fiind viscolul sever din sud si sud-est de la jumatatea lunii ianuarie.

Luna decembrie a fost deosebit de calda pe intreg teritoriul tarii noastre, dar si secetoasa. Regimul anticiclonic predominant a mentinut o vreme frumoasa in majoritatea zilelor din luna, chiar si numarul de zile cu ceata fiind unul foarte scazut, in conditiile in care decembrie este luna din an cu cel mai multe astfel de zile. In primele zile ale lunii un front atmosferic a adus precipitatii moderate cantitativ in regiunile intracarpatice (mai ales sub forma de ploaie), iar la sfarsitul lunii unele precipitatii de pana la 10-12 mm s-au semnalat si in sudul tarii, acestea fiind singurele evenimente notabile dintr-o luna deosebit de anosta din punct de vedere meteorologic.

Cantitatile de apa au fost deficitare in toate regiunile tarii, seceta climatologica fiind pronuntata (mai ales in regiunile extracarpatice). La multe statii meteo cantitatile nici macar nu au atins valoarea de 1 mm, cele mai scazute valori inregistrandu-se la Sulina si Bailesti (0,2 mm), Calafat si Jurilovca (0,3 mm), Gorgova si Dragasani (0,4 mm), cat si la Iasi si Drobeta-Turnu Severin (0,5 mm). La munte cele mai mari cantitati de apa au cazut in vestul Apusenilor, la Stana de Vale (66,5 mm), in timp ce la ses cantitatile maxime s-au inregistrat la Targu-Lapus (25,9 mm) si la Petrosani (23,1 mm). Stratul de zapada in zonele de ses a fost cu totul efemer, grosimile maxime atingandu-se la Barnova (9 cm) si la Dedulesti (8 cm). Grosimi similare s-au inregistrat si la finalul lunii noiembrie, tot in Transilvania si nordul Moldovei, insa in acest articol ne vom referi strict la iarna climatologica (de altfel, strat de zapada s-a inregistrat chiar si in luna octombrie in nordul Moldovei).
La munte in schimb stratul de zapada a fost unul consistent, cu pana la 116 centimeri la Varfu Omu si 82 de centimetri la Balea Lac.

Sub aspect termic luna decembrie a fost deosebit de calda, patrunderea de aer polar din ultimele zile ale lunii fiind doar o palida aducere aminte ca ne aflam totusi intr-o luna de iarna. Mediile termice au variat intre -1,4 grade la Miercurea Ciuc si 5,5 grade la Calafat, abaterile pozitive de temperatura la nivel national situandu-se intre +1 si +5 grade Celsius, cele mai scazute abateri fiind in sudul Banatului si in Delta Dunarii iar cele mai ridicate in sud-vestul Olteniei si nord-estul Moldovei (referinta pentru aceste valori este media climatologica a perioadei 1981-2010). Temperaturile de peste 15 grade Celsius au fost o constanta, inregistrandu-se chiar si valori de 20-21 de grade in ultima decada, aceste valori aflandu-se la doar 2 grade de recordul national de caldura al lunii. Extremele termice s-au situat intre -15,8 grade la Petrosani si 21,2 grade la Curtea de Arges, ambele in ultima decada a lunii.

Luna ianuarie a fost o luna veritabila de iarna mai ales in jumatatea sudica a tarii, ca urmare a deblocarii circulatiei zonale, concomitent cu dezvoltarea unor cicloni mediteraneeni care au produs caderi de zapada importante. In primele zile ale lunii un sistem depresionar venit dinspre Marea Mediterana a produs ninsori moderate cantitativ in sudul tarii, stratul de zapada ajungand pana la 20-25 de centimetri in Lunca Dunarii. Acesta a fost urmat la mijlocul lunii de un ciclon si mai puternic, astfel incat pe arii extinse in sud si sud-est s-a semnalat fenomenul de viscol si s-a depus un strat de zapada de pana la 40-45 de centimetri (valoarea maxima masurata fiind de 44 de centimetri la Stolnici). Acest strat de zapada s-a depus pe un sol gol, deoarece zapada de la inceputul lunii era deja topita, in urma unei scurte dar intense patrunderi de aer tropical dinspre nordul Africii. Ninsori s-au semnalat si in celelalte regiuni, dar fara depunere consistenta de strat (cu exceptia sudului Transilvaniei, unde s-au depus pana la 20 de centimetri). La munte cele mai mari valori ale stratului de zapada s-au inregistrat, ca de obicei, la peste 2000 de metri: Balea Lac, 150 de centimetri si Varfu Omu, 145 de centimetri.

Cantitatile de apa au fost excedentare in cea mai mare parte a tarii, cu exceptia nordului Olteniei si al Munteniei, cat si in partea central-nordica a Moldovei (la Piatra-Neamt s-a inregistrat cea mai scazuta cantitate de apa din intreaga tara: 10,9 mm). Cele mai mari cantitati in zonele de ses s-au inregistrat la Giurgiu (99,9 mm), Mahmudia (99,6 mm) si Baia Mare (93,9 mm). La munte, in urma unor fronturi atmosferice venite dinspre vest, cele mai importante cantitati s-au inregistrat din nou in vestul Muntilor Apuseni, la Stana de Vale (235,3 mm). Cel mai important excedent de precipitatii s-a inregistrat in Delta Dunarii, pana la +350% fata de media multianuala.

Atat stratul de zapada prezent pe sol cat si instituirea unui regim anticlonic de tip scandinav dupa episoadele cu ninsori au permis temperaturilor sa coboare foarte mult (din nou in special in sudul tarii), sudul Olteniei si al Munteniei avand parte de abateri termice negative de pana la 2,5 grade Celsius. In schimb, zonele friguroase „consacrate”, in speta depresiunile din estul Transilvaniei, au punctat la capitolul ger in putine zile din luna, in consecinta in zonele respective inregistrandu-se abateri termice pozitive relativ ridicate, paradoxal chiar – cele mai ridicate din intreaga tara (pana la 2 grade Celsius). Temperaturile medii au fost cuprinse intre -5,3 grade la Toplita si 0,8 grade la Oravita si Mangalia. Extremele termice la nivel national au fost cuprinse intre -29,5 grade la Intorsura Buzaului si 18,7 grade la Caransebes, insa de notat ar fi si temperaturile minime foarte scazute din sudul tarii: -23,3 grade la Caracal si -23,1 grade la Rosiorii de Vede.

Luna februarie a marcat practic inceputul primaverii pe intreg teritoriul tarii noastre, chiar si vegetatia arborifera trezindu-se la viata, cu aproximativ 3 saptamani mai devreme decat ar fi fost normal.

Circulatia aerului a devenit din nou una zonala, cu mase de aer calde si umede venite dinspre Oceanul Atlantic si bazinul central-vestic al Marii Mediterane.

Predominanta maselor de aer deosebit de calde a favorizat si aparitia orajelor in multe zone din tara (si in ianuarie s-au semnalat averse de ploaie insotite de descarcari electrice, dar pe spatii mai restranse si fara cantitati mari de apa asociate).

Un eveniment meteo mai putin obisnuit s-a semnalat la sfarsitul lunii, cand un front rece a patruns pana in nordul Africii, provocand o furtuna puternica de nisip. Cele mai fine particule de nisip au ramas suspendate in aer si au calatorit de-a lungul frontului spre nord, iar la sosirea in tara noastra s-au produs precipitatii sub forma de ploaie ce au adus la sol praful din altitudine. Astfel, mai ales in sud-vestul tarii a putut fi vizibila o depunere de nisip saharian de amploare, aceasta fiind cel mai bine evidentiata pe caroseria masinilor.

Precipitatiile au fost excedentare in regiunile intracarpatice (cu exceptia sudului Transilvaniei), vestul Olteniei, nordul Moldovei si sudul Dobrogei si deficitare in rest. Cele mai importante cantitati de apa in zonele de ses s-au inregistrat la Dumbravita de Codru (113,2 mm), Baia Mare (106,5 mm) si Campeni (96,5 mm), la polul opus situandu-se Tulcea cu doar 2,3 mm si Sulina cu 2,6 mm. Circulatia aerului predominant vestica a favorizat iarasi producerea de precipitatii consistente in masivele montane din vestul tarii, la Stana de Vale inregistrandu-se un maxim de 269,4 mm. Pe intreaga iarna 2015-2016 la Stana de Vale s-au acumulat nu mai putin de 571,2 mm, o valoare extrem de ridicata chiar si pentru zona respectiva, considerata a fi cea mai umeda din tara.

Ninsorile au lipsit aproape cu desavarsire in zonele de ses, desi in primele zile ale lunii inca se mai pastra un strat de zapada de pana la 8 centimetri la Stolnici, Giurgiu si Joseni, zapada ramasa de la ninsorile din luna ianuarie. La munte stratul de zapada a avut valori maxime de pana la 131 de centimetri pe Varful Tarcu si 126 de centimetri la Varfu Omu si Balea Lac.

Sub aspect termic am avut parte de o luna februarie deosebit de calda in toata tara, cu abateri pozitive de pana la 7 grade Celsius, aceasta luna intrand in topul celor mai calde luni de iarna inregistrate in istoria moderna a Romaniei. La mijlocul lunii februarie o advectie violenta de aer tropical provenit dinspre nordul Africii a facut ca recordul national de caldura al lunii sa fie egalat (26,0 grade la Patarlagele). In Bucuresti s-a inregistrat un nou record de temperatura (25,7 grade), ca de altfel si in multe alte orase din sudul tarii. Cateva recorduri termice au fost doborate si in alte regiuni (la Targu-Mures, de exemplu), insa pe spatii mai restranse.
Mediile termice lunare s-au situat intre 1,1 grade la Toplita si Miercurea Ciuc si 8,1 grade la Oravita.
Extremele de temperatura la nivel national au fost cuprinse intre -14,7 grade la Miercurea-Ciuc si 26,0 grade la Patarlagele.

Per ansamblu, aceasta iarna a fost deosebit de calda la nivelul intregii tari, doar luna ianuarie oprind-o sa devina cea mai calda din istoria observatiilor meteorologice. Insa chiar si cu o luna ianuarie mai rece, la multe statii meteo iarna 2015-2016 a intrat in topul celor mai calde 3-5 ierni din istorie.

Nota: desi iarna climatologica s-a incheiat, cea astronomica inca ne mai poate oferi unele suprize izolate cu aspect hibernal. In istoria meteorologica a Romaniei au fost perioade de iarna care au durat chiar pana la jumatatea lunii aprilie (de amintit celebrul sezon rece 1995-1996). Sansele sunt destul de reduse insa pentru o revenire in forta a evenimentelor hibernale pe spatii extinse in acest inceput de primavara, conform ultimelor materiale de prognoza.

Publicat în Clima




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Sitemap Arhiva - Politica de confidențialitate