Există vreo diferență între prognozele meteo care prezic „ploaie” sau „averse de ploaie”? Multă lume se întreabă care e diferența, destul de multe persoane considerând chiar că „averse de ploaie” e un pleonasm.
Pentru unii, „averse de ploaie” înseamnă pur și simplu că ploaia este de slabă intensitate, pentru alții… foarte puternică!
Să clarificăm
Diferența între cei doi termeni meteorologici există și este destul de simplă: aceștia se diferențiază în funcție de tipul de nor din care se formează precipitațiile.
„Ploaia” vine din norii stratiformi, nori compacți ce adesea acoperă întreg cerul. Acești nori formează o pătură densă și, ca urmare, precipitațiile rezultate sunt omogene de asemenea. Acest tip de precipitații poate dura ore întregi.
Pe de altă parte, „aversele de ploaie” provin din norii de convecție. Aceștia sunt nori de tipul cumulus, sub formă de grămezi izolate, bine individualizate, sau de tipul norilor cumulonimbus, asociați cu precipitații mari și furtuni puternice însoțite de descărcări electrice. Ambele tipuri de nori au o formă bine definită și sunt despărțiți de zone de cer sein.
Precipitațiile formate din aceștia sunt deseori descrise în prognozele meteo ca fiind „izolate”, „în averse”. Fiind nori izolați, este practic imposibil să se facă o prognoză cu zona exactă unde se va forma o aversă, mai ales că în spațiul dintre acești nori destul de des cerul este senin și vremea frumoasă.
Norii cumulus se formează din amestecul păturilor de aer, deseori acest lucru fiind provocat de suprafața pământului ce încălzește aerul din apropiere. Acesta se ridică și astfel se amestecă cu păturile de deasupra. În timpul verii, soarele încălzește pământul zilnic și, pe măsură ce-l încălzește, poate declanșa amestecul a suficientă cantitate de aer pentru a forma nori de convecție.
De aceea aversele de ploaie se formează cel mai des vara, în timpul zilei, dispărând în timpul nopții.
Dacă tot nu am reușit să te convingem că averse de ploaie nu este un pleonasm, permite-ne sa cităm dintr-un articol (pdf) publicat pe această temă în revista România Literară de Rodica Zafiu, prof. univ. dr. la Facultatea de Litere a Universității din București:
Adesea, vânătoarea de pleonasme (practicată în diverse auxiliare şcolare) conduce către excese, descoperind sensuri identice în cuvinte şi expresii între care există mai mult o legătură de domeniu sau una istorică. Printre pleonasmele adesea condamnate de profesorii de română se numără averse de ploaie. Meteorologii, în schimb, apără, justifică şi folosesc curent sintagma. Trebuie precizat de la început că, fiind vorba de o expresie care aparţine unui limbaj ştiinţific, cuvântul specialiştilor în domeniu contează destul de mult. […]
Justificarea tehnică a averselor de ploaie, în limbajul meteorologilor, pare să fie în primul rând diferenţierea faţă de aversele de grindină, ninsoare etc. […]
Internetul e spaţiul în care se păstrează câteva dezbateri pe această temă: la intervenţia unui meteorolog, care consideră că sintagma este justificată, specificată suplimentar faţă de simpla ploaie („aversele de ploaie provin din norii de convecţie”, vremea.ido.ro) reacţiile cititorilor sunt în mare parte negative: „este pleonasm, aşa am învăţat la liceu”, „eu am învăţat la şcoală că este pleonasm” etc. Argumentul principal al etichetării ca pleonasm, alături de citarea autorităţii (profesorul de română) este dicţionarul: în DEX, definiţia termenului aversă este, într-adevăr, „ploaie torenţială de scurtă durată”.
Se uită, totuşi, ceva fundamental: un dicţionar este un instrument de lucru, cu imperfecţiuni inerente, cu definiţii uneori incomplete, care nu cuprind toate sensurile şi utilizările cuvintelor. Termenul românesc e împrumutat din franceză şi statutul de pleonasm al construcţiei este discutat şi în spaţiul francofon. Substantivul feminin averse (provenind din „pleuvoir à la verse”) este definit în unele dicţionare prin conceptul supraordonat de ploaie: „pluie soudaine et abondante” (Petit Robert 1991).
În schimb, în Trésor de la langue française informatisé (versiune on-line), definiţia principală este mult mai largă: „précipitation subite, souvent de courte durée mais tombant avec abondance, sous forme de pluie, de grêle ou de neige” (Tradus: „precipitație bruscă, adesea de durată scurtă dar căzând cu abundență, sub formă de ploaie, grindină sau zăpadă”). Citatele care o ilustrează conţin şi sintagma averse de pluie („Une violente averse de pluie et de grêle”, Romain Rolland, Jean-Christophe, 1907).
Averse de ploaie este pleonasm. Așa am învățat la liceu.
Tot în școală am învățat și „vroiam”, cu formele sale. Acum se dovedește a fi incorect. Calitatea cunoștințelor școlare este puternic dependentă de calitatea manualelor, de calitatea profesorilor și, de ce nu, chiar de moda vremurilor.
conform DEX ’98
AVÉRSĂ, averse, s.f. Ploaie torențială de scurtă durată
Expresia aversa de ploaie este considerata pleonasm. Ori spui ploaie, ori spui aversa.
Pentru cei care cred ca e pleonasm; daca averse = ploaie, atunci ce inseamna „ninsoare in averse” sau „lapovita in averse”. Probabil pentru voi se foloseste la TV expresia „precipitatii in averse”, ca sa nu va zgarie urechea cu „averse de ploaie” pe care doamna profesoara de romana l-a dat drept exemplu la lectia despre pleonasme.
averse de ploaie – ploaie de scurta durata, chiar daca in aceasta perioada poate sa cada o cantitate insemnata de apa
ce-mi plac oamenii care vor sa demonstreze corectitudinea limbajului eronat pe care il utilizeaza, prin argumente pseudostiintifice si citate de „la TV”. Daca un prof’ mai greseste, dexul ba, cu atat mai putin larousse „averse n.f. Pluie subite, abondante et généralement de courte durée.” aversa=ploaie torentiala (si atat) iar demonstratia principala nu e lingvistica ci hidrologica presupun, concluzia trasa fiind un SOFISM (Silogism sau raționament corect din punct de vedere formal, dar greșit din punct de vedere al conținutului )
Pai daca aversa de ploaie e pleonasm atunci cum faci distinctia intre aversa de ploaie, aversa de lapovita si aversa de ninsoare? Sunt trei fenomene diferite. Din punct de vedere lingvistic o fi pleonasm, desi ma indoiesc, din punct de vedere meteorologic nu e.
Sincer eu nu inteleg cum poate o zapada sa cada subit si in cantitati mari precum o ploaie…nu exista comparatie intre cele doua tipuri de precipitatie.
Apoi, legat de grindina, aceasta dupa cunostinta mea (care nu sunt meteorolog si nu am legatura cu domeniul) este asociata cu ploaia, nu cu ninsoarea. De aici si folosirea sintagmei „Une violente averse de pluie et de grêle” unde in fapt ni se spune ca ploaia era insotita de grindina. De aceea eu citesc „pluie et grele” impreuna, ca o descriere a unui singur fenomen meteorologic.
Una peste alta, parerea mea este ca e mai bine sa evitati aceasta exprimare in limba romana pana se va schimba dictionarul limbii noastre. Fara vreun iz de gluma, puteti chiar sa abordati Academia pentru a imbogati sensul cuvantului, dar pana atunci e mai bine sa ramaneti la definitia lui asa cum o stim in Romania.
….nu ne pricepem, dar ne dam cu părerea….
– nici eu nu sunt specialist nici in meteo nici in lingvistica, dar logic, cuvântul” aversa” rezuma cantitatati mari de apa cazute. Ca dupa aversa apare si ploaie, sau zapada, e sa se specifice starea apei. Sa nu te sperii ca in august ninge.
Aversele apar vara sau iarna. Primăvara si toamna predomina ploile ” mocanesti”- de lunga durata si cantitati mici de apa
Asta e punctul meu de vedere.
Aversa este echivalentul lui „showers” din lb engleza. Adica caderi de apa ca la dusul din baie ( rapide, abundente si de scurta durata). Ploaia este o cadere de apa constanta de durata mai mare si nu intotdeauna abundenta, ci mai domoala („rain” in lb engleza). Exceptie face ploaia torentiala, care uneori poate fi inclusa in categoria „heavy rain” sau „waters fall”?