Măzărichea este o formă de precipitație solidă de formă sferică, aceasta producându-se în special în norii convectivi și făcându-și apariția mai ales în primele două luni de primăvară, când instabilitatea începe să crească dar încă nu este suficient de cald pentru precipitații exclusiv lichide.

La bază măzărichea este practic ninsoare, care pe măsură ce înaintează spre sol și ajunge în straturile mai calde ale troposferei se topește parțial și se compacteaza (forma sferică), datorită curenților descendenți puternici. Tocmai acești curenți descendenți explică de ce în cazul precipitațiilor stratiforme (unde atmosfera este calmă sau vântul bate orizontal) ninsoarea de la altitudini mai mari ajunge la sol sub formă de lapoviță sau ploaie, trecând de asemenea printr-un strat de aer mai cald – fulgii de ninsoare se topesc in mod natural!

Să luăm câteva exemple comparative între precipitațiile solide convective și cele stratiforme, la o temperatură standard de 0 grade pentru altitudinea de 1000 de metri, pentru a fi mai clară diferența:
– precipitații convective cu ninsoare la altitudinea de 1000 de metri și o temperatură de 0 grade rezultă în măzăriche sau ninsoare la sol.
– precipitații stratiforme cu ninsoare la altitudinea de 1000 de metri și o temperatură de 0 grade rezultă în lapoviță sau ploaie la sol.

Valorile sunt doar orientative si nu pot fi cuantificabile in atmosfera reală, evident, dar exemplele sunt cât se poate de elocvente.

Tocmai descendența puternică a precipitațiilor în cazul averselor convective nu permite ninsorii să se topească, aceasta coborând cu o viteză mult mai mare spre sol, mai mult decât atât trăgând și din straturile superioare ale troposferei și din interiorul norului, în mod violent, un aer foarte rece. În aceste condiții, în stratul limită al troposferei (in general intre 0 si 1500 de metri) apare fenomenul de izotermie, adică temperaturi similare atât la sol cât și în altitudine. Exemplu: la 800 de metri 0 grade iar la 200 de metri 1 grad.

Există două tipuri de măzăriche, măzăriche tare și măzăriche moale. Cu cât curenții descendenți din norul convectiv sunt mai puternici, cu atât măzărichea este mai tare și mai puțin colțuroasă. Asociată fiind unor sisteme convective, această formă de precipitație este deseori însoțită și de descărcări electrice.

O particularitate a măzăricii o reprezintă capacitatea de a scădea temperatura foarte mult și foarte rapid, laolaltă cu aspectul vremii. Astfel, dacă într-o anume zi condițiile sunt propice, de exemplu la ora 14:30 poate să fie perfect senin și calm cu o temperatură de 15 grade, iar peste 20 de minute să se înnoreze accentuat și temperatura să scadă la numai 3 grade pe fondul intensificărilor puternice ale vântului, iar din cer să cadă bobițe mărunte de… măzăriche. Recunoașteți fenomenul?

Atenție, deși măzărichea tare ar putea fi ușor confundată cu grindina, geneza celor două fenomene este total diferită. Însă despre grindină vom avea oportunitatea să discutăm mai pe îndelete pe măsură ce intrăm pe de-a-ntregul în sezonul convectiv.

Un articol de Andrei Bârlea