Iunie 1944. Al Doilea Razboi Mondial dura deja de 5 ani si, in fiecare zi, zeci de mii de oameni isi pierdeau vietile. Germania nazista, alaturi de aliatii sai, in ciuda infrangerilor, inca era stapana peste toata Europa continentala, cu exceptia estului in care Uniunea Sovietica ii tinea piept lui Hitler. In aceasta luna, in ziua de 6, putem constata ca a existat o prognoza meteo care a schimbat lumea, facand posibila victoria Aliatilor impotriva puterilor Axei.

Niciodata nu au depins atat de multe de o singura prognoza meteo. Aceasta zi, in care fortele SUA, Marii Britanii si ale aliatilor sai din imperiu, alaturi de trupele “Frantei libere” au debarcat pe plajele din Normandia, nu ar fi fost posibila fara precizia si dedicatia meteorologilor aflati in slujba Comandamentului Aliat.

Multa lume stie cat de dramatica a fost debarcarea din Normandia, insa putini stiu cat de dramatice au fost conditiile de dinainte si cum soarta razboiului s-a jucat “pe muchie de cutit”. Conform History.com debarcarea se putea produce doar in 3 zile din prima saptamana a lunii.

Motivul? Doar in acele zile era luna plina, atunci cand se puteau demonta minele subacvatice cu care armata germana impanzise apele din preajma plajei, dar si cand vasele cu soldati aliati puteau evita pericolele si gasi cele mai bune locuri pentru debarcare.

Cu doar cateva zile inainte de 5 iunie, comandamentul aliat, al carui lider suprem era generalul american Dwight Eisenhower, era nelinistit, trist si pesimist. “Fereastra” de cateva zile parea practic inutilizabila, in conditiile in care era anuntata o furtuna, bine prognozata de aliati cu ajutorul datelor de la statiile meteorologice amplasate in Canada, Islanda, Irlanda sau Marea Britanie. Furtuna a sosit intr-adevar pe 5 iunie, data la care trebuia sa aiba loc invazia initial si debarcarea a trebuit sa fie amanata, spre disperarea liderilor militari.

Parea ca ocazia va fi ratata, din cauza vremii. Germanii, cu siguranta nu se asteptau la asa ceva si au actionat in consecinta, la sfaturile meteorologilor lor, ce nu aveau acces la date meteorologice de pe zone mari ale globului, desi au incercat sa le obtina. Comandantul lor, Erwin Rommel, a plecat acasa in Germania, pentru ziua sotiei, iar multe din trupele de pe coasta au plecat spre interior pentru a participa la exercitii militare.

Meteorologii aliati, sub comanda capitanului britanic James Martin Stagg, stiau mai multe, mai ales Harold Checketts si tanara sa colaboratoare, Jean Farren, cei care au facut analiza finala. Ei erau ajutati si de faptul ca statiile meteo ale aliatilor “impanzeau” zona mult mai bine, fiind plasate inclusiv, conform unui acord secret, in neutra Irlanda.

Meteorologii aveau o singura sansa sa prognozeze corect. Daca greseau, mii de oameni ar fi murit, s-ar fi aflat secretul atat de bine pazit pana atunci despre unde si cand vor incepe aliatii debarcarea. Grupul de meteorologi i-au recomandat generalului Eisenhower ca debarcarea sa se produca in dimineata zilei de 6 iunie, cand au prevazut ca furtuna va slabi in intensitate exact atat cat e nevoie pentru o debarcare. “Ike” nu a ezitat nicio secunda.

Eisenhower a decis sa-i acorde incredere lui Stagg, in special pentru ca acesta prognozase corect frontul atmosferic ce a facut imposibila debarcarea in 5 iunie, desi meteorologii militari americani de la USSTAF nu au fost de acord cu acea prognoza. Metoda de atunci de prognozare a vremii a americanilor, considerata invechita de catre britanic, consta in compararea starii vremii de astazi cu o arhiva de 40 de ani de harti meteo zilnice, urmata de gasirea unei potriviri cat mai asemenatoare in conditiile meteo din arhiva cu cea de astazi si presupunerea ca vremea de maine va fi la fel ca in ziua urmatoare din arhiva.

Ce a urmat? O debarcare surpriza, reusita dar sangeroasa, care a facut aproape 20.000 de victime. Rezultatul a fost favorabil Aliatilor, care au reusit sa ocupe niste “capete de pod” pe teritoriul ocupat, pe care le-au marit apoi treptat. Erau primele teritorii recuperata de Aliati in Europa continentala, exceptand URSS. Iar debarcarea asta a insemnat inceputul sfarsitului pentru Germania nazista.

Prinsa intr-un “cleste” de sovieticii care avansau dinspre Est si de Aliatii occidentali care veneau dinspre Vest dupa debarcarea din Nomandia, Germania lui Hitler a capitulat la 9 mai 1945.

James Stagg, seful echipei de meteorologi, a fost decorat cu cele mai mari onoruri si chiar facut cavaler. Intr-un final, a ajuns seful Societatii Regale de Meteorologie.

Ceilalti doi, Harold Checketts si Jean Farre, au avut chiar si o recompensa de alt fel: cei doi s-au casatorit unul cu altul si au trait impreuna, fericiti, timp de 60 de ani, pana la moartea lui Jean Farre, devenita Checketts. Harold, in schimb, traieste si acum si e cum nu se poate mai mandru de rolul sau in unul din cele mai importante zile din istoria lumii.

Ziua in care o predictie meteo a schimbat viitorul.

Citeste si despre stația meteo ce a dus la singura debarcare nazistă în America de Nord