In anii '50-'60, Academia de Stiinte a Suediei a acordat un premiu pentru cea mai buna gluma Institutului National de Meteorologie din Stokholm. Era o realitate, deoarece adeverirea prognozei depasea cu putin 55 la suta si se putea da si invers ca oricum nu eram cu mult diferit procentul de realizare.
In acea vreme, dotarea centrelor de prognoza meteorologica era la minim, se puteau face prognoze ale vremii de pana la 24 de ore. Se lucra numai pe baza materialului provenit de la statiile meteorologice.
Acum, meteorologia este o stiinta, este rezultatul unor colective interdisciplinare, dublate de o tehnica la care nici nu se putea visa acum cativa zeci de ani.
| Ziua | Noaptea |
|---|---|
Miercuri, Martie 10 | |
|
* Sanse de precipitatii:80% |
ninsoare averse mai tarziu Sanse de precipitatii:80% |
Joi, Martie 11 | |
|
ninsoare Sanse de precipitatii:90% |
ninsoare in aversa Sanse de precipitatii:70% |
Vineri, Martie 12 | |
|
ploaie / ninsoare averse Sanse de precipitatii:40% |
ploaie / ninsoare Sanse de precipitatii:30% |
Aparitia si dezvoltarea calculatoarelor au determinat cresterea gradului de exactitate dintr-o prognoza meteo. Pe pamant, in atmosfera vremea se schimba extrem de repede si de aceea este nevoie de o capacitate de stocare si prelucare a datelor foarte mare. Fara aceste dotari, ar fi nevoie de patru miliarde de matematicieni sa lucreze acolo pentru a putea sa faca operatiile pe care le face calculatorul astazi.
Pana acum trei ani, cel mai putenic calculator din lume il detinea Organizatia Meteorologica Mondiala si era la Londra, iar de doi ani, cel mai puternic calculator este tot al organizatiei, doar ca lucreaza in SUA.
Aparatura din vremea noastra permite sa se faca o prognoza meteo pe sapte zile. Estimari pe perioade mai lungi, climatologice, nu se mai fac astazi decat rar deoarece aceste estimari au un grad de realizare foarte scazut.
Nu se poate spune, de exemplu, cum va fi anul meteorologic viitor. Se poate spune in schimb, cu exactitate, care va fi vremea in urmatoarele 3 zile.